CÂNTAREA LA STRANÃ ÎN EPARHIA ARADULUI

Contributia profesorului Trifon Lugojan

Inca de la inceputurile patrunderii crestinismului pe meleagurile locuite de stramosii nostri a patruns si cultul implicat de acesta si desigur muzica specifica.
Aceasta muzica (Bizantina si Psalitica) a fost pastrata pe intregul teritoriu romanesc. Chiar si in conditile speciale din Transilvania si Banat, romanii au tinut permanent legatura cu fratii lor de peste munti; astfel incat muzica bisericeasca s-a pastrat in tiparele traditionale ale muzicii de origine bizantina. Totusi unele modificari au existat, influentele patrunzand cel mai probabil din folclor datorita crestinismului popular pe care l-a avut cantarea de strana de aici.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea incepe introducerea muzicii armonice in Biserica Romana, in paralel cu cantarea amofona traditionala.
Cu urmari benefice, acest important pas facut in cultul nostru a avut insa si unele neajunsuri, cauzate de faptul ca daca e sa se introduca corul in cult, atunci trebuie armonizate cantarile traditionale ale noastre in cel mai duhovnicesc mod posibil.
Unul dintre compozitorii care au inteles aceasta a fost Trifon Lugojan, profesor al Institutului Teologic Pedagogic din Arad.
Acesta a fixat pe note toate cantarile bisericesti din Eparhia Aradului pastrandu-se pana azi vii, ca o dovada a importantei sale misiuni pe aceste binecuvantate plaiuri.